Tocmai dupa ce i-am scris unui comentator ca „a pus capac” la multimea de acuzatii penibile, prin faptul ca l-a acuzat pe Ton ca ar fi adeptul teologiei lui Nietzsche, am primit un telefon de la cineva care imi spunea ca AGA (Adunarea Generala a Actionarilor) din RVE a decis sa interzica difuzarea predicilor lui Iosif Ton la toate posturile RVE din tara. Marturisesc ca aceasta veste m-a luat pe nepregatite. Am crezut ca n-am auzit bine. Inca nu s-a pus „capacul” la povestea cu Ton. Ce mai urmeaza? Arderea casetelor lui? Distrugerea cartilor lui? Arderea lui pe rug? Comitete care sa voteze asa ceva sigur s-ar gasi, spiritele sunt inca incinse, iar argumente cautam dupa aceea…
Imi amintesc discutiile de dupa Revolutie despre necesitatea unui post de radio crestin. Am fost mobilizati atunci sa ne rugam pentru aceasta, si am facut-o! Ton s-a luptat pentru a mobiliza resurse si a aduce oameni in jurul acestui proiect. Negocierile pentru a obtine licenta (interventiile facute de Ioan Alexandu pe langa Patriarh) au fost anevoioase, dar au adus rezultate. Era limpede pentru toata lumea ca motorul proiectului RVE fusese Iosif Ton.
Dupa ce s-a infiintat RVE in 1994 (sase statii, printre care si Suceava), am aflat ca Ton s-a inchis intr-un studiou si a inregistrat zile la rand pentru radio mesaje care aveau sa fie difuzate multe luni si ani dupa aceea.
Cu un an inainte intrasem la seminar, dar in timpul vacantelor am participat la cateva emisiuni, am luat interviuri pe strada, am participat la prima emisiune din Suceava in direct, am fost acolo si cu Richard si Sabina Wurmbrand in timpul vizitei lor in Suceava. Impresia cu care am ramas din acele zile era ca RVE era proiectul nasit de Ton.
Acum, la 16 ani dupa infiintarea RVE, Iosif Ton a fost in mod oficial interzis pe undele RVE. Solicitarea a venit din partea Cultului Baptist, pe motiv ca Ton nu mai reprezinta vreun cult evanghelic. Am inteles ca nici reprezentantii celorlalte culte nu au avut ceva de obiectat, asa ca aceasta propunere a fost adoptata si a devenit decizie AGA. Trec peste faptul ca, din cate stiu, reprezentantii Cultului Baptist au cerut aceasta mai inainte cu o zi de a fi judecat cazul Ton/Strajerii.
– Or fi avut un mandat, totusi, pentru a solicita aceasta, inainte de a fi sanctionat Ton?
– Sau au avut pentru un scurt moment o revelatie ca „maine va fi mazilit Ton”?
– Sau aveau ceva deprinderi din sistemul de trista amintire, in care deciziile precedau deliberarea?
O fi de inteles graba cu care trebuia sa fie scos din scena Ton, dar imi este imposibil sa pricep ce au cu predicile lui de odinioara. Predicile pe care le-am ascultat in Biserica Baptista Maranata din Suceava, prin 1997, nu mai pot fi difuzate la RVE? Predicile tinute de Ton la Emanuel Oradea nu mai sunt cuser? Predicile pe care Ton le-a tinut la Europa Libera, erau ale unui om care reprezenta Cultul Baptist si miscarea evanghelica din Romania, sau nu? Cand eram student, am participat la o sesiune de comunicari stiintifice, la Institutul Biblic Emanuel. Atunci Ton a avut mai multe mesaje care au fost primite cu mare interes. Oare nu mai sunt bune?!? Lista poate continua la nesfarsit: sute de mii de credinciosi i-au ascultat predicile tinute in biserici baptiste, penticostale, la radio, pe internet. Ce sa inteleaga aceia care s-au hranit spiritual cu acele predici? Ca nu mai sunt hrana buna?
Cum ramane cu bisericile pe care le-a construit? Mai poate intra cineva in ele? Dar organizatiile infiintate de el? Institutiile de invatamant, oare nu au fost atinse de acest virus tonist!
Cum ramane cu cartile lui Ton (cine mai stie numarul cartilor scrise de el?!?)? Acestea s-au tiparit si distribuit intr-un mare numar si credinciosii evanghelici le-au primit cu mare interes. Pentru mine „Credinta adevarata” si „Confruntari” sunt printre cartile cele mai valoroase scrise de autori romani evanghelici. Ce sa fac cu ele? Ma gandesc sa sun la reprezentantii Cultului Penticostal in AGA sa ii intreb daca pot sa le recitesc, au ba.
Nimic nou sub soare! Tarisoara asta a mai vazut manuale de istorie din care disparea subit cate un nume si carti de literatura din care cate un poet se evapora atunci cand regimul il considera „eretic”. Nu pot sa nu imi amintesc de pedepsirea post-mortem a lui Jan Huss, prin dezgroparea sa si arderea cadavrului. Ce bine ca Ton mai este in viata sa ii oferim acest tratament cat mai este viu, „pre-mortem”, laolalta cu cartile si predicile lui! Prea ne-a batut la cap cu teologia martirajului. S-o probam pe el de viu!
Articol realizat de Vasilica Croitor, Sursa: Rascumpararea memoriei
Vasilica, nu te mira prea tare de aceasta „neprihanita” ambuscada impotriva lui Ton. Astfel de „epurari” au mai fost si vor mai fi in istorie. Ceea ce este interesant este ca un fost „colaborator” pocait intre timp este „asasinat” spiritual de o trupa de comando ne-colaborationista dar care da clasa securistilor de pretutindeni. La un semnal scurt venit dinspre Cabinetul 1 de la Oradea, toata spuma baptismului romanesc se arunca pe prada! Asa coordonare si atata uniformitate de actiune presupune, cred ca iti dai seama, un leadership de calibru (Citeste scrisoarea lui Mateas de Bratca de pe blogul lui Cruceru ca sa inveti cum se poate spala creierul unui slujitor duhovnicesc si cum se poate radicaliza un lider rural).
Deosebit de interesanta mi se pare si capitularea presedintelui nostru in fata asaltului oradean, mai ales ca asa cum stiu e un tip bataios din fire, scolit in Ferentari, si care de obicei nu se balbaia in fata lui Negrut. Cum de o fi muscat momeala nu stiu. Ce santaje sau manipulari s-au produs la varf ramane un mister si o taina dar oricum sunt surprins.
Ceea ce este foarte ingrijorator este ca la cea mai mica „gafa” artileria grea a yesmenilor bihoreni se va indrepta de acum inainte, cu aplomb doctrinar si cu patima apologetica asupra oricui altcuiva. Precedentul stalinist s-a creat si nici unul nu mai suntem imuni.
Citeam recent despre bataliile doctrinare din secolul al XIX-lea, din SUA, si mi-am dat seama ca avem o problema serioasa. Riscam sa repetam nazbatiile ultrasilor americani, care cu pretextul apararii integritatii Scripturii au ajuns chiar sa-si impuste fratii inamici.
Vin nori negri, ca sa-l citez pe Sienkiewicz, dar sa nu ma spui ca tipul nu-i din Biblie.
Ciuleam urechea la Radio Europa Libera si intorceam antena in toate partile sa mai reduc din bruiaj. Veneau din acea cutie in fiecare duminica la ora 14 cuvinte pentru care puteai sa faci puscarie sau sa dispari pentru totdeauna. acele cuvinte erau rostite ghiciti de cine ,da asa e , de Iosif Ton. Aveam lacrimi in ochi si-I multumeam lui Dumnezeu pentru acea ora. Acum omul aceste este declarat persona non grata. De catre cine? De catre multi din cei care in acele vremuri aveau un culcus cald in biserici datorita colaboarii fructuoase…Dumnezeul pe care eu il slujesc ma invata altceva decat acesti distinsi pastori. Ii las sa predice cui vor ei dar eu am nevoie de Dumnezeul Bibliei de care se pare ca ei se delimiteaza. Nu-i asa frate Cruceru?