Articol de Pastor Samy Tuțac
De o bucată de vreme, de când Barnevernetul norvegian a răpit copiii familiei Bodnariu, apostolii transparenței totale de altă dată, s-au transformat, peste noapte, în vajnici susținători ai confidențialității. Aceeași oameni, care acuză de ani de zile instituțiile din România de lipsă de transparență, fabrică scuze stupide pentru confidențialitatea ipocrită a norvegienilor, că doar la ei e „civilizație”, nu ca la noi…pe Dâmbovița.
La rândul ei, ambasadoarea Norvegiei minte și dezinformează, cu aroganța specifică funcționarului occidental, folosindu-se tot de povești despre confidențialitate. În același timp, statul asistențial norvegian se dă de ceasul morții pentru a-și ascunde atrocitățile barnevernetiene, de asemenea, sub masca confidențialității. Dar pentru că s-au luat de cine nu trebuie, joaca de-a confidențialitatea s-a încheiat și au fost loviți de unde nu se așteptau. Ca niciodată până acum, oameni de confesiuni creștine diferite, din partide politice diferite, din zone sociale diferite, din națiuni diferite, s-au unit și au spart omerta mafioților de la Barnevernet.
Odată pentru totdeauna acești hoți de copii, aroganți și reci, trebuie să priceapă că sufletele copiilor noștri sunt mult mai valoroase decât legile stupide ale statului național-socialist norvegian sau decât confidențialitatea ipocrită a Barnevernetului. Când ne sunt răpiți copiii nu putem accepta să ni fluture prin fața ochilor scuze și comunicate copy-paste despre confidențialitate. Asta ar trebui să înțelegă și apărătorii confidențialității de la noi, care au ieșit la atac precum hienele flămânde.
Românii încă țin la valori ca familia, credința în Dumnezeu și compasiunea pentru cel în necaz. Când pumnului în gură i se zice confidențialitate, în numele așa zisului interes superior al copilului, avem de-a face cu o ipocrizie inacceptabilă, iar această ipocrizie trebuie demascată și combătută cu orice risc.
Samy Tuțac