Și totuși, Creatorul nostru este viu! – Peter Costea

De câteva săptămâni încoace citesc Imagining the God of Heaven (Near Death Experiences, God’s Revelation and the Love you’ve always wanted) a lui John Burke. Publicată anul trecut, cartea se poate traduce în română ca Ni-l imaginam pe Dumnezeul cerurilor (Experiențe post-mortem, revelația lui Dumnezeu și dragostea pe care ne-am dorit-o dintotdeauna).

Cartea lui Burke este rezultatul a 20 de ani de muncă intensă în care a avut discuții detaliate cu peste 1000 de persoane din toată lumea și din toate religiile lumii care au avut experiențe post-mortem.

Experiențele post-mortem sunt cele în care ființa umană simte detașarea sufletului de trup, vede depărtarea la o viteză uimitoare de cei din jurul lor, și transcind într-o lume plină de lumină, unde văd o poartă strâmtă de lumină, dar nu li se permite să intre, spunându-li-se să se reîntoarcă în viața din trup pentru încă o vreme.

Burke a început acest proiect la puțin timp după ce tatăl lui a murit, cu mulți ani în urmă, de cancer. La vremea aceea Burke era inginer, om de știință, agnostic, care nu credea în divinitate ori în viața veșnică. Tatăl lui era creștin practicant.

Momentele trecerii tatălui în veșnicii l-a făcut curios pe Burke să investigheze credința tatălui său. Investigarea s-a manifestat prin citirea îndeaproape a Bibliei, mai întâi din curiozitate, iar apoi din perspectiva omului de știință. Iar mai apoi încercând la nivel empiric să vadă dacă viața veșnică poate fi dovedită și dacă da, dacă ea se manifestă așa cum este descrisă în Biblie.

Printre altele, Cetatea lui Dumnezeu, cum e viața de dincolo, cum se intră în Cetatea lui Dumnezeu, cum arată Cetatea lui Dumnezeu, cine stăpânește în Cetatea lui Dumnezeu și alte lucruri similare.

Pe parcursul acestei căutări, Burke a ajuns să investigheze fenomenul de netăgăduit al experiențelor post-mortem, adică al momentelor prin care trec persoanele care ajung în moarte clinică, dar își revin la viață în trup și își continuă viața.

În unele cercuri, acest fenomen este numit the Lazarus Effect / Efectul lui Lazăr, persoana din Noul Testament care murise, începuse să putrezească, dar care a fost readus la viață de Mântuitorul.

Burke a purtat discuții cu peste 1000 de persoane care au trecut prin Efectul lui Lazăr, adică prin moarte clinică și s-au reîntors la viață. (“I’ve studied the commonalities of over one thousand people who have clinically died, been resuscitated and claimed to have experienced life after death / Am cercetat lucrurile în comun a peste 1000 de persoane care au trecut prin moarte clinica, au fost reanimate și pretindeau că au avut experiența vieții de după moarte”).