Baptistii nu sunt o secta – Interviu Marius Cruceru

Reporter: Domnule Marius Cruceru, sunteti pastor baptist, Vicepresedinte al Comunitatii Bisericilor Crestine Baptiste de Oradea si Satu-Mare. Inainte de a intra in subiectul propriu-zis, v-as ruga sa ne spuneti ce inseamna aceasta functie in cadrul Bisericii Dvs?
Marius Cruceru: Este adevarat, detin o functie cultica, functia de vicepresedinte responsabil cu misiunea in cadrul Comunitatii Bisericilor Crestine Baptiste de Oradea si Satu-Mare. Echivalentul acestei functii, daca am incerca o „traducere” pentru treptele ierarhice din bisericile traditionale, ar fi acela de „vicariat episcopal”. In cultul baptist pastorii nu sunt clerici, in consecinta nici aceste functii administrative superioare nu au vreo insemnatate care sa confere in slujirea bisericeasca demnitati pentru care sa fie necesara o slujba de hirotonie sau intronizare speciala sau straie diferite. Aceasta functie este pur administrativa, fara niciun fel de conotatie ierarhica. Nici presedintele de comunitate sau de uniune nu pot fi considerati ca egali mitropolitilor sau episcopilor ori, pentru presedintele de uniune, echivalent al Patriarhului. Organizarea Uniunii Bisericilor Baptiste este cu totul diferita din pricina unei alte paradigme de intelegere a structurilor de autoritate. Vicepresedintii, presedintii de comunitati, vicepresedintii din cadrul uniunii, presedintele uniunii sunt pastori considerati „primii intre egali”. Functiile acestea sunt administrative, la nivele inferioare, administrativ-reprezentative, la nivelul superior.

Cum este organizata ceea ce se numeste indeobste „Biserica baptista” din Romania?
Este cumva impropriu sa spunem Biserica Baptista din Romania din cauza faptului ca suntem organizati prin asocierea unor biserici locale intr-o Uniune de biserici. Biserica locala este considerata drept unitate elementara fundamentala in ecleziologia baptista, din aceasta pricina bisericile locale se asociaza in comunitati teritoriale, care cuprind unul, doua sau mai multe judete, in functie de numarul credinciosilor si posibilitatile de administrare, iar aceste comunitati teritoriale compun Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania, care a luat fiinta in anul 1920 si are sediul in Bucuresti. Date fiind aceste precizari care tin de ecleziologia specifica, se intelege de ce nu spunem Cultul Crestin Baptist din Romania sau Biserica Crestina Baptista din Romania, ci uniune de biserici locale.
Biserica Baptista este condusa de Congresul Cultului, care alege un presedinte, un secretar general, un secretar general adjunct si trei vicepresedinti pentru o perioada de patru ani. Acestia reprezinta Comitetul Executiv al Uniunii. De asemenea, este ales un Consiliu al Uniunii, format din circa patruzeci de pastori din tara, care reprezinta comunitatile teritoriale si cele doua unitati de invatamint superior care apartin uniunii. Un presedinte de cult are dreptul sa conduca Uniunea doar doua mandate.

Asadar, spre deosebire de Bisericile ortodoxa si greco-catolica, in cadrul Bisericii baptiste (sa mentinem denumirea de dragul simplitatii) ierarhiile sunt primenite periodic. E un plus sau un minus? Exista o justificare de ordin istoric sau teologic?
Da, conducerile acestor forme de organizare sunt schimbate periodic si bine este ca se intampla acest lucru. Nici nu putem vorbi de fapt de o ierarhie in sensul in care este folosit termenul in bisericile „traditionale”. Toti pastorii sunt coegali, principiul primus inter pares fiind cel care reglementeaza relatiile dintre pastorii care cumuleaza functii administrative in cadrul uniunii si ceilalti pastori. De fapt, teoretic, orice barbat dintr-o biserica baptista, sanatos in credinta si cu o vietuire exemplara, are dreptul de a candida la functia de presedinte de cult; s-a instaurat insa traditia ca acesta sa fie pastor. Cred ca aceasta „rotatie a cadrelor” este un plus in general, dar prezinta si capcane, din pricina sistemului electoral prin care se aleg presedintii de comunitati si Uniune si din cauza bataliilor si pasiunilor stirnite.
Asa cum aminteam mai devreme, in ecleziologia baptista exista justificari de ordin teologic care promoveaza biserica locala drept unitatea ecleziala fundamentala.

Prin ce se individualizeaza Biserica baptista in spatiul protestant?
Baptistii au aparut ca o miscare desprinsa in aparenta din Reforma radicala. Li se spune „neoprotestanti”. Este gresit. Baptistii sunt protestanti. Miscarea baptista a aparut in secolul al XVI-lea. In anul 1609 apare prima biserica baptista la Amsterdam. Cred ca este important de precizat faptul ca baptistii nu sunt „reformatori”, adica nu fac parte din miscarea de Reforma a Bisericii Catolice. Baptistii sunt mai degraba „revizionisti”. Ei nu se identifica cu miscarea lui Luther si Calvin, care raspund unor probleme si practici teologice aparute in Biserica Catolica; baptistii se refera intotdeauna la Biserica Primara, iar in practica si ethos incearca o reintoarcere la principiile si practicile Bisericii asa cum sunt acestea descrise in Faptele Apostolilor. Din aceasta pricina baptistii reprezinta adesea un grup separat si fata de bisericile traditionale, dar si fata de bisericile care s-au nascut din Reforma.

Ca sa incheiem aceasta prima parte: spuneti-mi cate ceva despre rolul jucat de femei in cadrul Cultului baptist? Cum sunt privite femeile pastor?
In lume exista biserici baptiste care ordineaza femei pastor. Nu si in Romania. Baptistii romani au respins ideea ordinarii femeilor ca pastori sau diaconite, insa chiar de la primele incercari de organizare ale miscarii baptiste din Romania a existat o Asociatie a femeilor, asociatie care s-a ocupat de activitati si actiuni de asistenta sociala.

Exista in Romania o atitudine neprieteneasca, amestec de suspiciune si inamicitie, la adresa nu doar a baptistilor, ci a protestantilor si neoprotestantilor in general. Baptistii sunt taxati printre „sectari”. Acelasi popor care se inchina de dimineata pana seara in fata fratelui american pare sa nu sesizeze contradictia: majoritatea americanilor sunt protestanti sau neoprotestanti. Romanii ii iubesc pe americani, dar nu pe neoprotestanti. Sunteti sau nu o secta?
Cred ca avem de-a face cu lipsa de educatie istorica, in general, si religioasa, in particular. Adesea aud stalciri de genul „baftistii”… Baptistii sunt confundati cu alte culte si secte care au luat fiinta in Romania, fiind asimilati cu „pocaitii” ori „sectantii” datorita asemanarilor de manifestare liturgica. Ma bucur ca ati sesizat dumneavoastra aceasta duplicitate: americanii sunt neoprotestanti, iar baptistii sunt destul de numerosi intre acestia, circa 17 milioane si o voce destul de puternica in societatea americana.

Adica aproape cat populatia din Romania…
Da. Baptistii nu sunt o secta. U.B.C.B.R (Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania) este recunoscuta ca o miscare religioasa legala de catre statul roman inca din perioada interbelica. Exista si au existat tensiuni intre baptisti si conducerea statului sau a Bisericii Ortodoxe Romane, au existat chiar perioade de persecutie crunta impotriva credinciosilor din bisericile noastre. Poate Antonescu este erou pentru unii, pentru baptisti in niciun caz.
Apoi, in perioada comunista, propaganda a functionat si impotriva cultelor protestante si neoprotestante, adeptii lor fiind considerati „tradatori de tara”. Din pricina persecutiei din ce in ce mai virulente dintre anii 1975 si 1980 multi dintre baptisti au luat calea pribegiei, emigrand mai ales in Statele Unite si Canada, dar si in unele state din Europa Libera. Unii, ca sa isi dovedeasca loialitatea fata de statul roman au fost convinsi, cu o retorica foarte abila, sa colaboreze cu regimul. Comunistii au frant multe destine. Tatal meu, pastor baptist, dupa ce a fost infrant de Securitate, fiind convins sa colaboreze, ca multi alti pastori sau preoti, a incercat sa se elibereze de acest jug si a refuzat sa mai dea informatii. A fost ucis in 1975. Iata deci ca persecutia nu s-a manifestat doar la nivel pur propagandistic. Avem si noi delatorii nostri, tragediile noastre, oameni care au tradat, care nu s-au pocait de tradarile lor si care joaca si astazi rolul de nevinovati. Din fericire au existat si foarte multi credinciosi si pastori care si-au pastrat curata viata, constiinta, identitatea si distinctivitatea fata de celelalte miscari religioase care s-au manifestat in acea vreme.

Puteti enumera si descrie, pe scurt, elementele distinctive si definitorii ale Bisericii baptiste?
Exista cateva trasaturi definitorii ale baptistilor. Poate ca este necesar un alt dialog separat si mult mai amplu pe acest subiect, dar voi incerca sa fac totusi o schita telegrafica:
1. Baptistii sunt credinciosi trinitarieni, niceeni si calcedonieni. Marturisim Sfanta Treime si pe Isus ca Dumnezeu si Om. De asemenea, credem ca Duhul Sfant este o persoana, nu o putere, cum cred martorii lui Iehova, care neaga si dumnezeirea Fiului. Mentionez acest lucru pentru ca adesea suntem confundati cu acest cult.
2. Baptistii, asa cum spuneam, sunt revizionisti. In virtutea principiului Sola Scriptura, resping traditia. Trebuie inteles faptul ca exista o distinctie intre buna predanie a invataturilor Bisericii Universale, pe care si baptistii le-au adoptat si traditii, practici pe care baptistii le considera „nebiblice” si care nu se regasesc in practica Bisericii Primare (liturghia cu forma fixa, cultul mortilor, icoanele etc. )
3. Baptistii sunt iconoclasti si resping orice forma de reprezentare a Persoanelor Treimii.
4. Baptistii resping preotia, dar cred in preotia universala a tuturor credinciosilor. Fiecare credincios se poate ruga lui Dumnezeu direct si nu are nevoie de un alt Mijlocitor intre om si Dumnezeu in afara de Isus Cristos.
5. Baptistii boteaza adultii, de aici vine si denumirea confesiunii (baptizein inseamna „a boteza” in limba greaca veche), dar binecuvanteaza copiii mici, care devin apartinatori pana la maturitate, cand se convertesc. Acestia sunt numiti „nascuti din nou” si sunt botezati. De asemenea, sunt primiti la botez toti noii convertiti, indiferent de confesiunea anterioara.
6. Exista o cvadriga a disciplinelor spirituale pe care le-au practicat baptistii in propria traditie: citirea zilnica si personala a Sfintelor Scripturi, rugaciunea libera personala si directa catre Dumnezeu prin Isus Cristos si in Duhul Sfint, frecventarea saptamanala a bisericii locale si postul saptamanal, de obicei vinerea sau cand este nevoie. Baptistii nu tin cele patru posturi de peste an, nici sarbatorile de sfinti. Singurele sarbatori recunoscute de baptisti pe parcursul anului sunt sarbatorile legate de Mantuitorul si de Duhul Sfant (Buna Vestire, Craciunul, Boboteaza, Pastele, Coborarea Duhului Sfant).
7. Slujirea publica este simpla, compusa din cantari comune, slujiri ale unor enoriasi (cantari, poezii) si predicarea Cuvantului. Toate acestea au loc intr-un mod destul de liber.
8. Baptistii au un mare zel in propovaduirea Evangheliei, marturisind oricui bucuria de a fi mantuit si calea, asa cum o inteleg ei, spre mantuire. Aceste practici ne-au adus de multe ori acuzatii de prozelitism.
9. Conceptul de taina sau sacrament este cu totul absent in liturgica baptista. Exista doua asa numite „randuieli duhovnicesti” sau simboluri: Cina Domnului sau Euharistia, pe care o celebreaza la fiecare inceput de luna, in prima duminica din luna, si Botezul, o data sau de doua ori pe an, in functie de numarul celor convertiti. Acestea sunt cele mai importante acte liturgice. Pe langa acestea, sunt considerate „servicii divine speciale” urmatoarele: serviciul de binecuvantare a copiilor, casatoria, inmormantarea.
10. Desi exista si Baptisti de ziua a saptea, baptistii se inchina duminica.

Ce inseamna exact baptisti de ziua a saptea? Apartin administrativ Cultului baptist?
Aceasta ramura a baptistilor este foarte asemanatoare cu adventistii. Au inceput sa formeze comunitati in jurul Londrei pe la 1650. Se inchina sambata, tin Sabatul in stil veterotestamentar. Nu apartin administrativ uniunilor de biserici baptiste. In Romania nu stiu sa avem biserici de acest fel, exista insa in Statele Unite. Exista o Federatie a Baptistilor de Ziua a Saptea, care numara foarte putini credinciosi si sunt raspanditi in circa 20 de tari.

In ce priveste al doilea punct al descrierii, spuneti ca baptistii resping traditia. E un punct care nu poate fi revizuit? Dvs predati greaca veche si patrologia. Cum intelegeti notiunea de „traditie”?
Da, conceptul de „Traditie” cu majuscula versus „traditii” a fost reevaluat de teologii baptisti mai ales in ultimii 30-40 de ani. Nu ne trebuie mult sa descoperim ca oricat am studia Biblia acolo nu gasim expresia „Sfanta Treime” si nu exista concordanta biblica in care sa gasim „Trinitate”, „uniune ipostatica” sau „consubstantialitate” etc. Ca urmare a acestor „extraordinare descoperiri”, chestiuni de bun simt, dupa parerea mea, multi teologi baptisti au reevaluat tezaurul dogmatic adunat de Biserica Universala. In felul acesta Sola Scriptura capata noi conotatii. Vorbim deja de rolul presupozitiilor in interpretarea Sfintelor Scripturi si de traditii interpretative. Pentru baptisti textele patristice reprezinta „o istorie a interpretarilor Scripturii”. Din aceasta perspectiva putem vorbi de Traditie ca suma traditiilor interpretative. Dezbaterile sunt inca in curs. Fiecare miscare isi are fundamentalistii ei. Avem si noi tipul acela de fundamentalism care a cazut, pornind de la Scripturile Sfinte in „logolatrie”. Dar trist si comic in acelasi timp este ca idolatrizeaza traducerea King James, „cea mai buna traducere din lume”, dupa cum s-a exprimat un misionar baptist. Este tipul acela de atitudine „If King James was good enough for Apostle Paul is good enough for me too…”. In acest context s-a nascut preocuparea pentru istoria gandirii crestine, pentru istoria formarii dogmelor, pentru cunoasterea diferitelor puncte de vedere ale altor confesiuni.
Baptistii au dovedit o sensibilitate deosebita fata de contextul cultural si teologic in care vietuiesc. Spre exemplu, daca gandim in proportii, numarul tezelor de doctorat scrise de baptisti referitoare la teologia ortodoxa si in mod special la Dumitru Staniloae este foarte mare.

De cand exista baptisti in Romania si care e situatia actuala?
Baptistii au venit in Romania din trei directii: Ungaria (Transilvania, Bihor, Banat), Germania (Regat, Bucuresti), Rusia (Dobrogea, Tulcea). Prima biserica baptista a fost infiintata in anul 1856, in Bucuresti. Cea mai mare crestere a numarului de baptisti a avut loc in perioada interbelica, in partea de Vest a tarii. La ora actuala sunt circa 1.800 de biserici baptiste in tara, plus cateva zeci in diaspora.

La Oradea scolile baptiste sunt renumite. Inclusiv ortodocsii care tin la educarea copiilor lor prefera scolile baptiste. Care este explicatia?
Exista un o scoala generala si un liceu baptist. De asemenea, la Oradea functioneaza Universitatea Emanuel. Sunt scoli bune. De ce? Poate ca avem de-a face cu un efect de pendul. Baptistii au fost prigoniti pe vremea comunistilor. Copiii nostri nu puteau sa dea la orice facultate. Majoritatea se faceau ingineri, ca asa avea nevoie patria atunci si acolo nu te controla nimeni la dosar. Noi nu aveam voie sa alegem cariera militara, istoria, filozofia; anumite discipline tehnice care aveau legatura cu tehnica militara, spre exemplu, ne erau interzise. Eram considerati tradatori de tara. Mai mult, daca vreun profesor venea la biserica, fie profesor de scoala generala sau chiar invatator la scoala primara, avea probleme. Erau amenintari, presiuni de tot felul. Din aceasta cauza bisericile baptiste s-au umplut de oameni needucati, oameni simpli, care aveau dragoste de carte, dar nu-si puteau urma visul de a se forma intr-un sistem educational institutionalizat. Imediat dupa 1990 baptistii s-au dus la scoli si au pus un mare accent pe educatie. Poate ca aceasta este explicatia pentru care numarul de tineri cu diplome universitare, cu studii postuniversitare este foarte mare prin comparatie cu alte confesiuni.

Exista si o presiune (in sensul bun) al modelului american? Multi din profesorii de la universitatile baptiste vin din America.
N-as spune multi. Nu acum. In anii 1990, da, atunci cand nu existau cadre didactice autohtone formate pentru nivelul universitar, au venit mai multi profesori din Statele Unite si din Marea Britanie care au ajutat la dezvoltarea invatamantului confesional baptist de rang universitar. Acum avem profesori invitati, profesori cu renume, care asigura „patriarhatul” de care este atat de mare nevoie in toate universitatile, cei formati in anii 1990-2000 fiind inca foarte tineri.

Care sunt relatiile dintre Biserica baptista si statul roman?
Relatiile dintre UBCBR si Statul roman sunt bune. Inca de la nasterea miscarii baptiste, istoric vorbind, baptistii au considerat ca Biserica trebuie sa fie „libera intr-un stat liber”. Acum cativa ani, la Conferinta Nationala a pastorilor, tinuta la Deva, s-a votat o decizie de a nu accepta niciun fel de subventii de la stat pentru activitatea religioasa si pentru salarizarea slujitorilor duhovnicesti. Credem ca fiecare credincios trebuie sa sustina material, in functie de convingerea si generozitatea fiecaruia, biserica locala de care apartine.

Ne puteti vorbi despre atmosfera interreligioasa de la Oradea?
Este cunoscut faptul ca baptistii nu sunt prin traditie ecumenici in sensul clasic al cuvantului. Aceasta se datoreaza radicalismului teologic al acestei miscari. Exista totusi deschideri pentru colaborare pe teme si proiecte bine definite cu alte culte. Atmosfera interreligioasa din Oradea este foarte relaxata si nu se compara cu alte zone din tara unde tensiunea pluteste in aer. Am avut actiuni comune mai ales cu bisericile penticostale, dar si cu Biserica greco-catolica si Biserica catolica, acolo unde am cazut de acord ca este bine sa luptam impreuna: apararea vietii, actiuni anti-avort, pro-transplant de organe etc. As remarca aici in mod special serenitatea si bunavointa episcopului greco-catolic de la Oradea, P. Virgil Bercea, care a initiat mai multe actiuni umanitare sau stiintifice la care au fost invitati si reprezentanti ai altor confesiuni.

Sursa: www.oglindanet.ro