Eu credeam ca sunt un om deosebit de valoros, adica un om moral, un om cinstit, un om care nu prea pacatuieste sau foarte aproape de standardul lui Dumnezeu.
Credeam in Dumnezeu doar pentru simplu motiv ca in cazul in care as fi indraznit sa spun ca nu cred ca exista Dumnezeu, mi-ar fi fost frica ca poate ma trazneste sau mi se poate intampla instantaneu ceva rau. Aveam o credinta mistica.
Cei care cred ca omul provine din maimuta, provin intr-adevar din maimuta, iar cei care considera si au convingerea ca ei au fost creati de Dumnezeu, sunt intr-adevar creati de Dumnezeu si alcatuiesc o rasa aparte de cei care provin din maimuta. – Leon Sestov
Dostoievski,in ‘Fratii Karamazov’ spune: ‘Daca nu exista Dumnezeu atunci toate ne sunt ingaduite’. Cam acestea erau gandurile mele atunci, imi este ingaduit orice si pot sa fac orice.
Ma credeam suficient de bun pentru a putea intra in Imparatia lui Dumnezeu, daca aceasta exista intr-adevar. Eram un om suficient de moral ca sa fiu privit cu admiratie si respect, spun asta fara falsa modestie, de majoritatea vecinilor si prietenilor necrestini. Eram considerat de multi drept un etalon. In momentul intalnirii mele cu Dumnezeu am realizat ca sunt departe, foarte departe de asa ceva.
Rugaciunea mea zilnica, cea mai adanca catre Dumnezeu, este ca El sa imi sfinteasca inima si mintea, sa mi-o curateasca, pentru ca este de necrezut de pacatoasa, de rea si de multe ori cand stai sa o analizezi cu atentie iti este frica ce gasesti acolo.
As vrea sa va opriti si sa va ganditi putin la faptul ca veti sta fata in fata cu Dumnezeu si veti fi siliti sa dati socoteala de viata voastra.
Cosmin Ciui este medic rezident. A terminat de curand facultatea de medicina, iar in timpul facultatii l-a intalnit pe cel care i-a schimbat viata, pe Isus Cristos. Cum s-a schimbat viata lui Cosmin intr-o perioada in care se bucura de libertate si dorea sa faca tot ceea ce a visat ?
Cosmin Ciui:
– In vara anului doi de facultate, niste tineri au impartit la poarta caminului niste buletine cu un sondaj prin care incercau sa afle interesul studentilor cu privire la lucrurile spirituale. Una dintre intrebari era: “Cat de mult ai vrea sa-l cunosti pe Dumnezeu pe o scala de la 1 la 10?”
La sfarsit am fost provocat sa ne intalnim regulat pentru a putea sa discutam despre aceste lucruri. Deoarece toate discutiile se purtau in engleza, am zis ca este o ocazie buna sa pot sa invat mai bine limba engleza.
In cadrul studiilor pe care le faceam se obisnuia sa se citeasca un pasaj din Biblie sau se studia pe Biblie asa ca vrand-nevrand m-am apucat sa citesc si eu. A fost o lupta la inceput sa citesc Biblia pentru ca imi venea sa renunt cand incercam sa citesc.
A fost o lupta si a fost destul de greu. ?nsa treptat-treptat am vazut ca multe lucruri pe care eu le credeam sau multe lucruri cu care eu eram obisnuit erau false dupa ce le analizam in lumina Bibliei. Atunci am inceput sa-mi pun intrebari.
Eu credeam ca sunt un om deosebit de valoros, adica un om moral, un om cinstit, un om care nu prea pacatuieste sau foarte aproape de standardul lui Dumnezeu. Cand am apucat sa citesc Biblia am vazut ca sunt departe de a fi asa si am inceput sa-mi pun probleme.
In cadrul studiilor am ajuns sa inteleg de fapt care este diferenta dintre a fi un om dupa voia lui Dumnezeu, prin jertfa lui Isus Cristos si un om care incearca sa fie dupa voia lui Dumnezeu prin eforturile lui.
Reporter:
– De ce voiai sa fi dupa voia lui Dumnezeu? De ce credeai ca e important ca viata ta sa se ghideze si sa se incadreze intre limitele sau sa se ghideze dupa prescriptiile lasate de Dumnezeu?
Cosmin Ciui:
– Pe vremea aceea eram aproape ateu. Credeam in Dumnezeu doar pentru simplu motiv ca in cazul in care as fi indraznit sa spun ca nu cred ca exista Dumnezeu, mi-ar fi fost frica ca poate ma trazneste sau mi se poate intampla instantaneu ceva rau.
Aveam o credinta mistica. Nu ma influenta prea tare. ?ncercam sa fiu un om integru pentru ca asa am fost educat sa fiu un un om moral, corect, dar nu prea credeam cu adevarat in existenta lui Dumnezeu.
Una dintre primele carti care m-au ajutat, alaturi de Biblie, sa-mi reevaluez oarecum pozitia a fost „Jurnalul fericirii” a lui Steinhardt prin care am invatat multe lucruri.
Apoi erau unele lucruri despre care am ajuns la cunostinta ca sunt pacate, insa nu vroiam sa renunt la ele. Mi-am zis: „in regula, o sa incerc sa renunt la pacate insa incep cu cele mai mici si anumite pacate le las ultimele.” Dar Dumnezeu nu a fost de acord cu genul acesta de tranzactii.
Reporter:
– Cand stiu ca mai am doua secunde de trait, atunci renunt si la cele mari.
Cosmin Ciui:
– Da, am fost pus in fata faptului de a renunta la lucrurile care imi dadeam seama ca erau niste pacate inaintea lui Dumnezeu, care puteam sa le consider eu niste pacate mai mari decat altele la care mi-ar fi placut mie sa renunt.
Asa ca a fost o lupta destul de mare, am fost pus in fata unor decizii destul de importante, chiar foarte importante, care mi-au influentat ulterior viata si Dumnezeu a biruit, mi-a dat putere si am inceput sa ma indragostesc de El. A fost o perioada in care L-am simtit pe Dumnezeu foarte aproape de mine, am simtit ca se implica in cele mai mici detalii, tine cont de rugaciunile cele mai neinsemnate, nu ca acum nu ar face la fel, insa atunci a fost parca putin altfel, a fost ceva diferit, a fost ceva special.
Ulterior, am inceput sa le vorbesc si eu oamenilor despre Cristos. Am fost la mare si am vorbit pe plaja cu studenti, in mod special despre nevoia lor de a avea o relatie cu Dumnezeu, de a-l cauta pe Dumnezeu. La un moment dat, am vorbit cu un baiat, avea vreo 29-30 de ani, ulterior am aflat ca era casatorit, sotia si cei doi copii nu stiau ca el este la mare, nu stiau unde este, a plecat fara ca ei sa stie.
Am vorbit cu el si si-a dat seama de nevoia lui de Dumnezeu, intr-un mod deosebit. Am inteles ca a fost ceva special atunci. El a spus: „Intotdeauna mi-am dat seama ca trebuie sa ma pocaiesc, dar am spus ca trebuie sa astept o anumita varsta si m-am gandit la varsta de 33 de ani.” Am zambit cand am auzit motivatia lui. Totusi ne-am rugat impreuna si sper ca el s-a intors la Dumnezeu.
Reporter:
– Ai absolvit medicina. Credeai in evolutionism sau in creationism? Am aparut din maimuta sau ne-a creat Dumnezeu?
Cosmin Ciui:
– Am o alta experienta legata de teoria evolutionismului. Credeam in evolutionism, nu neaparat pentru ca am fost student la medicina, dar asa am fost noi “formatati” sa credem.
Am luat contactul cu organizatia „Alege Viata”, si in momentul in care am inceput sa vorbim despre lucruri spirituale, despre Dumnezeu, despre planul Lui, am inteles ca Biblia ne spune ca Dumnezeu a creat lumea si ca El l-a creat si pe om dupa chipul si asemanarea Sa.
Eu deja facusem cativa pasi de credinta, dar mi-am zis: „Bine, cred multe lucruri, incep sa cred multe lucruri, dar aceasta nu o pot accepta!”
Citind in continuare „Jurnalul fericirii”, am ajuns la capitolul in care Steinhardt citeaza un scriitor din diaspora rusa, Leon sestov se numea el, care spune:
„Exista in momentul de fata doua teorii cu privire la originea omului. Una spune ca omul provine din maimuta, iar alta spune ca a fost creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Sustinatorii celor doua teorii se cearta grozav.
Parerea mea este ca ei se inseala, si unii si altii. Adevarul este, ca de obicei, undeva la mijloc. Cei care cred ca omul provine din maimuta provin intr-adevar din maimuta, iar cei care considera si au convingerea ca ei au fost creati de Dumnezeu, sunt intr-adevar creati de Dumnezeu si alcatuiesc o rasa aparte de cei care provin din maimuta.”
A fost un moment in care am stat si m-am gandit indelung la acest lucru, m-a provocat. Citeam in paralel o alta carte, „Creationismul stiintific”. Am facut o rugaciune scurta, care s-a implinit imediat. Am zis: „Doamne, daca este adevarat ca tu l-ai creat pe om si ca toate aceste lucruri cu privire la evolutionism sunt niste minciuni, sadeste in inima mea o convingere puternica, a acestui lucru.”
?ntr-un timp foarte scurt, 2-3 zile, pur si simplu, parca mi-a fost sters din memorie acest gand, aceasta convingere ca provin din maimuta. si Dumnezeu mi-a dat convingerea ca El m-a creat.
Reporter:
– Care erau framantarile tale dinainte, dincolo de preocuparile de natura intelectuala?
Cosmin Ciui:
– In momentul in care am ajuns la facultate, am zis : „Acum pot sa fac ce vreau! Pot sa traiesc viata pe care o vreau, pot sa fac ce vreau eu.” Ma gandeam in special la lucrurile pacatoase, sa pot sa traiesc o viata in care sa dau frau liber imaginatiei in toate domeniile. Am citit putin mai tarziu o carte a lui Dostoievski, „Fratii Karamazov” si el spune: „Daca nu exista Dumnezeu atunci toate ne sunt ingaduite”. Cam acestea erau gandurile mele atunci, imi este ingaduit orice si pot sa fac orice.
Dumnezeu a intervenit destul de repede in viata mea. Insa oricum am facut destule lucruri pe care acum le regret si care au consecinte asupra vietii mele, chiar si acum si vor avea practic toata viata pentru ca consecintele pacatului raman chiar daca este iertat de Dumnezeu atunci cand devii copil al Lui.
Reporter:
– Iti place rugaciunea si-ti place sa citesti mult, iti place Biblia in mod deosebit.
Cosmin Ciui:
– Da, imi place foarte mult rugaciunea. Imi dau seama ca este cheia care poate deschide orice usa de acces spre revarsarea puterii lui Dumnezeu si a binecuvantarilor Lui. Imi place de asemenea sa citesc foarte mult.
As putea spune ca intr-un timp destul de scurt mi-am facut o biblioteca destul de consistenta de literatura si teologie crestina.
Desigur, Biblia are locul principal, in centrul preocuparilor mele si incerc sa-i aloc cat mai mult timp. Este cartea dupa care incerc in permanenta sa-mi modelez viata, este cartea care mi-a schimbat viata asa ca nu as putea sa uit de ea sau sa o las in afara preocuparilor mele.
Daca ar fi sa fac o recomandare as putea sa spun ca eram si eu candva un om care nu avea nici un interes pentru lucrurile spirituale.
Eram un om care se credea suficient de bun pentru a putea intra in Imparatia lui Dumnezeu, daca aceasta exista intr-adevar. Eram un om suficient de moral ca sa fiu privit cu admiratie si respect, as putea sa spun fara falsa modestie, de majoritatea vecinilor si prietenilor necrestini. Eram considerat de multi drept un etalon. In momentul intalnirii mele cu Dumnezeu am realizat ca sunt departe, foarte departe de asa ceva.
Acum, pe masura ce ma apropii tot mai mult de Dumnezeu, imi dau seama ca sunt foarte departe de viata pe care eu credeam ca o duc, de sfintenia si neprihanirea pe care credeam ca le am. Imi dau seama ca sunt foarte pacatos, ca inima mea este corupta in totalitate si rugaciunea mea zilnica, cea mai adanca catre Dumnezeu, este ca El sa imi sfinteasca inima, sa ma curateasca, pentru ca este de necrezut de pacatoasa, de rea si de multe ori cand stai sa o analizezi cu atentie iti este frica ce gasesti acolo.
As vrea sa ii provoc pe cititorii nostri sa se opreasca putin. Undeva, intr-un capitol din Amos spune: „De aceea va veni vremea cand iti voi face aceste lucruri Israele. Pregateste-te sa-l intampini pe Dumnezeul tau!”
Dragii mei, va veni o vreme cand fiecare vom sta fata in fata cu Dumnezeu, vom fi siliti, nevoiti sa dam socoteala de viata pe care am trait-o. De aceea, as vrea sa va rog sa va opriti putin din cursul vietii voastre grabite, tot mai grabite, cand desi tehnologia are un aport foarte important, timpul parca este tot mai scurt.
As vrea sa va opriti si sa va ganditi putin la faptul ca veti sta fata in fata cu Dumnezeu si veti fi siliti sa dati socoteala de viata voastra. si daca sunteti sinceri si recunoasteti ca sunteti pacatosi si ca aveti nevoie de Dumnezeu, cu siguranta El se va lasa descoperit, pentru ca a spus: „Cine ma cauta ma va gasi. Daca ma cautati cu toata inima ma veti gasi.” si El este acela care doreste ca voi sa petreceti vesnicia cu El in cer.
Reporter:
– Daca vrei, te rog sa inalti o rugaciune catre Dumnezeu.
Cosmin Ciui:
– Tata din cer, venim inaintea Ta in aceste momente, Doamne si te binecuvantam ca Dumnezeu al cerului si al pamantului. Te binecuvantam, Tata ca si Creator al intregului Univers. Te binecuvantez Tata, ca si Creator al meu si te binecuvantez Tata, ca si Creator al tuturor oamenilor.
Doamne, vreau sa-ti multumesc pentru ca fara ca eu sa te fi cautat, Tu ai fost acela care m-ai cautat mai intai. Iti multumesc Doamne, ca fara ca eu sa te fi dorit Tu ai fost Acela care m-ai dorit Doamne, pentru Tine.
Recunosc Doamne, ca nu am nici un merit in toate aceste lucruri. Recunosc Doamne, ca am fost un pacatos. si recunosc Doamne, ca sunt un pacatos, chiar si acum, dar sunt un pacatos iertat de Tine.
Tata, ma rog pentru cei care citesc acest interviu, sa-i cercetezi prin Duhul Tau cel Sfant. Te rog Doamne sa-i sensibilizezi, sa-i faci Doamne sa realizeze goliciunea vietii lor, sa realizeze lipsa de importanta a vietii pe care o duc departe de Tine.
As vrea Doamne sa li te descoperi ca Cel care poate umple toate golurile din viata lor. As vrea Doamne sa li Te descoperi ca Cel care poate da un sens vietii lor si Doamne daca sunt inimi care te cauta, te rog ca Tu sa li te descoperi.
Te rog Doamne sa ii iei de mana, sa ii ajuti sa faca primii pasi in credinta. Te rog sa-i binecuvantezi pe toti cititorii nostri cu o inima buna, cu o minte inteleapta, cu multa pace si dragoste unii fata de altii. Te rog Doamne sa-i binecuvantezi cu viata vesnica.”
Amin