Revolutia sexuala face si are multe victime. Printre ele se afla si copiii. Confuzia care deja permeaza gindirea adultilor privind identitatea de gen incepe sa-i afecteze si pe ei. Creeaza confuzie in mintile lor inocente de la o virsta frageda. Un fenomen nemaintilnit cu doar o generatie in urma se reliefeaza tot mai pregnant in societatile occidentale – confuzia crescinda a copiilor privind propria identitate sexuala.
Educatia sexuala care e predata in scolile occidentale, si pentru care si in Romania tot mai multi pedagogi pledeaza, a facut ravagii in mintile copiilor. Ceea ce era cert si indubitabil ieri, nu mai este cert astazi. Copiilor li se spune tot mai mult in clasele de educatie sexuala ca identitatea sexuala, masculina ori feminina, e o chestiune subiectiva nu un dat biologic. Ca este un fenomen fluid care se deapana de-a lungul vietii, si care ia sensuri si directii diferite depinzind de situatii de viata si influente externe. Ca de fapt nu exista doar doua identitati sexuale imuabile, cea feminina si masculina, ci si alte orientari si identitati, numite intermediare (intersex = intre-sexe), terte ori multiple. Aceasta confuzie deformeaza mintile copiilor. Despre aceasta deformare scriem astazi – copii de gradinita sau clase primare care nu sunt siguri de identitatea sexuala proprie. Ce sunt, se intreaba ei? Baiat sau fata? Din nefericire aceasta confuzie, in loc de a fi privita ca o malformatie psihologica care poate fi corectata in anii de inceput ai vietii, este privita tot mai mult, chiar si de parinti, ca ceva normal. Anomalia devine noul normal. Si nu e de mirare. Fiindca generatia actuala de parinti occidentali a fost indoctrinata, inca din clasele elementare, in confuzia sexuala de care au suferit cind erau copii. Astfel incit confuzia de gen devine ereditara, se transmite de la generatie la generatie si se intensifica pe parcursul timpului. In loc sa fie rectificata la nivel mintal, este promovata chirurgical: baietii care spun ca se simt, ori s-ar simti, mai comfortabili ca fete, sunt transformati, prin interventii chirurgicale in fete, si invers. Este asta un lucru bun sau rau pentru copii? Ori pentru societate? Noi numim lucrul acesta inca o crima legala pe care adultii o comit impotriva copiilor lor.
La acest subiect cit se poate de serios dar tragic ne oprim astazi. Reproducem in traducere romana un articol publicat in februarie in Chicago Tribune. A fost pregatit pentru pentru dtra de David si Lizeta Tut (AFR Timisoara). Le multumim. Articolul original e intitulat “Sex-changing treatment for kids” It’s on the rise” (“Schimbarea sexului la copii: e in crestere”) si poate fi citit aici: http://apnews.myway.com/article/20120220/D9T13HO02.html
Un articol de LINDSEY TANNER
Un num?r mic, dar in crestere de adolescenti si copii chiar mai tineri, care cred ca s-au n?scut cu sex gre?it obtin sprijin de la p?rin?i ?i de la medicii care le ofera tratamente de schimbare de sex, conform rapoartelor din jurnalul medical Pediatrics. Este o chestiune care ridic? întreb?ri de natura etica, iar unii experti îndeamn? la prudent? în tratarea copiilor cu medicamente ?i hormoni de blocare a pubert?tii.
La doar 8 ani
Un elev de 8 ani aflat în clasa a doua, din Los Angeles, este un pacient tipic. N?scut fat?, copilul a aclamat, la vârsta de 18 luni, „eu sunt b?iat” si a r?mas cu aceasta convingere. Familia a fost socata, dar acum se refer? la copil ca la un b?iat. „Ii urm?resc primele semne de pubertate pentru a putea începe tratamentul”, a declarat mama pentru Associated Press. Medicii pediatrii trebuie sa stie de existenta acestor copii si faptul ca ei merita sa fie tratati, a spus dr. Norman Spack, autorul unuia dintre cele trei rapoarte publicate si director national al primei clinici ce trateaz? probleme de identitate pentru copii, Spitalul de Copii din Boston. „Dac? va deschideti usile, acestia sunt copii care vor venii, ei sunt acolo. Sunt in aria voastra de expertiza, in domeniul vostru”, a declarat Spack, într-un interviu. Schimbarea rolului sexual si, pretinzând ocazional de a fi de sex opus este un lucru frecvent la copii mici. Dar acesi copii sunt diferiti. Ei sunt siguri c? s-au n?scut cu organele sexuale gresite. Unii sunt etichetati ca suferind de „tulburare de identitate sexuala”, un diagnostic psihiatric. Dar Spack este printre medicii care cred c? termenul acesta este impropriu. Cercet?rile emergente sugereaz? c? pot avea mai multe caracteristici cerebrale similare sexului opus. Spack spune, ca dupa unele estim?ri, 1 din 10.000 de copii prezint? aceasta conditie.
Aspecte etice
Oferirea de tratamente de schimbare de sex pentru copiii mai mici de 18 ani ridic? probleme etice, iar motivele lor trebuie s? fie atent examinate, a spus dr. Margaret Moon, un membru al Academiei Americane de Pediatrie, si a comitetului de bio-etic?. Ea nu a fost implicata in elaborarea nici unuia dintre rapoarte. Unii copii pot primi un diagnostic psihiatric atunci când acestia traverseaza un moment extrem de inconfortabil in definirea rolurilor sexuale sau unii pot fi homosexuali ?i sunt obligati sa suporte tratamente pe care p?rintii le g?sesc mai confortabile decat acceptarea conditiei de homosexualitate, a declarat profesorul Luna, care pred? la Institutul Johns Hopkins Berman de Bioetica.
Este d?un?tor „un tratament ireversibil început prea devreme”, a declarat Moon. Medicii care ofer? acest tratament sunt de parere ca lipsa lui ar fi mult mai d?un?toare. Ace?ti copii recurg uneori la auto-mutilare pentru a încerca s?-si schimbe anatomia, celelalte dou? rapoarte din jurnal noteaz? c? unii dintre ei trebuie sa faca fata abuzului verbal ?i fizic ?i sunt predispusi la stres, depresie si tentative de suicid. Spack a declarat ca aceste probleme dispar de obicei la copiii care au avut parte de tratament ?i carora li se permite s? tr?iasc? ca sexul opus.
Indrumarile sau principiile trasate de Societatea de Endocrinologie aproba tratamentul hormonal pentru schimbare de sex, cu mentiunea ca acesta nu ar trebui s? fie administrat înainte de începerea pubert?tii. In acel moment, principiile sugerate recomandau administrarea tratamentului de blocare a pubert?tii pana la vârsta de 16 ani, apoi de-a lungul vietii hormoni de schimbare de sex, cu monitorizarea potentialelor riscuri de s?n?tate. În proces ar trebui sa fie implicati profesionisti psihiatri. Membrii grupului sunt de obicei medici care tratau boli de natura hormonala.
Date statistice
Aceste îndrum?rii, împreun? cu videoclipuri pe YouTube postate de adolescenti care trec printr-o faza de schimbare de sex si alte mesaje mass-media, au contribuit la cresterea gradului de constientizare cu privire la tratament ?i a determinat mai multe familii s? cear? ajutor, a spus Spack. S-a raportat o crestere cvadrupla a num?rului de pacienti la spitalul sau din Boston. Clinica sa de Management de Gen (sex), care s-a deschis în 2007, trateaz? în medie aproximativ 19 pacienti în fiecare an, comparativ cu aproximativ patru pe an tratati pentru probleme de gen, la sfârsitul anilor 1990. Raportul ofer? detalii despre cele 97 de cazuri, fete ?i b?ie?i, tratate între 1998 ?i 2010, dintre care cel mai tân?r copil a avut 4 ani. Copiii mici ?i familiile lor au parte de consiliere psihologic? ?i sunt monitorizati pân? apar primele semne de pubertate, de obicei în jurul vârstei de 11 sau 12 ani.
Apoi, copiii sunt tratati cu medicamente de stopare a pubert?tii, ce constau în injectii sau plasturi aplicate pe brat care costa 1.000 de dolari lunar. Într-un alt raport al Jrnalului Pediatrics, un medic din Texas sustine ca a oferit tratament de schimbare de gen la un num?r tot mai mare de copii, astfel încât are o clinica in cadrul Spitalului de Copii din Los Angeles, unde copilul de 8 ani, amintit mai sus, ii este pacient.
Medicamentele utilizate in clinici sunt aprobate si au ca efect întârzierea pubert?tii la copiii care încep procesul de maturizare prea curând. Efectele medicamentelor sunt reversibile, iar Spack spune c? nu au provocat complicatii la pacientii sai. Ideea este de a oferi acestor copii timp s? se maturizeze emotional si sa fie siguri c? doresc s? continue cu o schimbare permanenta de sex. Doar 1 din 97 au optat tratamentul permanent, a spus Spack.
Interventii chirurgicale
Copiii vor suporta mai u?or schimbarea de sex si vor necesita un tratament mai pu?in drastic in viitor, în cazul în care tratamentul medicamentos începe mai devreme, a spus Spack. De exemplu, b?ie?ii care voi devenii fete vor dezvolta sânii, iar fetele care vor devenii baietii vor avea un piept plat, dac? pubertatea este blocata ?i tratamentul hormonal de schimbare de gen este inceput destul de repede, a spus Spack. Hormonii sexuali, mai ales în doze mari, atunci când sunt folositi pe termen lung, pot avea efecte secundare grave, inclusiv cheaguri de sânge si cancer. Spack a spus ca el foloseste doze mici, mai sigure, dar c? pacientii ar trebui s? fie monitorizati in orice caz.
Interventiile chirurgicale de schimbare a sexului, care pot include eliminarea sau crearea de penisuri, sunt realizare doar de o mân? de medici din SUA, la pacientii de cel putin 18 ani, a afirmat Spack. Clinica sa a lucrat cu chirurgi locali, care au f?cut operatii de suprimare a sânilor la fete de la vârsta de 16 ani, dar interventia chirurgicala poate fi relativ minora sau evitata, dac? pubertatea este oprit? în timp, a declarat el.
Mama copilului de 8 ani din Los Angeles, spune c? fetita ei e ner?bd?tore s? înceap? tratamentul. Când copilul a aflat ca poate lua injectii pentru a bloca dezvoltarea de sâni, a fost foarte entuziasmats, a spus mama. De asemenea, ea stie c? în cele din urm? va trebuie sa ia injectii de testosteron pentru restul vietii, dar chestiunea interventiilor chirurgicale este acum incert?. Copilul frecventeaz? o scoal? public? în care colegii de clas? nu stiu, c? din punct de vedere biologic, el este fat?. Din acest motiv, mama sa a solicitat anonimatul. Mama i-a spus si i-a explicat anatomia unei fete, dar ea a respins, a refuzat chiar s? poarte rochii ?i a insistat cu privire la utilizarea unui nume de b?iat chiar de la gr?dinit?.
Mama a crezut ca este doar o faza peste care va trece, apoi ca copilul ei ar putea fi o lesbian? si a c?utat ajutorul unui terapeut pentru a-si confirma suspiciunea. Atunci a auzit prima dat? termenul de „tulburare de identitate de sex” si a aflat c? de multe ori este o problema pe care copii nu o dep?sesc. Acceptarea identit?tii a fost dificila pentru ambii p?rinti, a spus femeia. Scolile private au refuzat s?-l înscrie ca pe un b?iat, si medicii pediatri de familie au refuzat, s?-l trateze ca pe un b?iat.
Au g?sit un medic, dr. Jo Olson, director medical al unei clinici transsexuale de la Spitalul de Copii din Los Angeles. Olson a declarat ca rapoartele jurnalului ar trebui s? conving? mai multi medici sa ofere acestor copii tratamentul de schimbare de sex sau sa-i trimit? la specialisti care vor face asta. „Ar fi atât de bine daca acest diagnostic ar fi mutat din zona s?n?t?tii mintale, în zona medical?”, a spus Olson.
AFR va Recomanda: Un articol mai recent, lung dar si foarte informativ, privind confuzia sexuala la copii a fost publicat in august in New York Times. Titlul articolului este, spunem noi, insensitiv, “What’s So Bad About a Boy Who Wants to Wear a Dress?” (“Ce-i asa de rau la un baiat care vrea sa poarte rochita?”) http://www.nytimes.com/2012/08/12/magazine/whats-so-bad-about-a-boy-who-wants-to-wear-a-dress.html?_r=1 Observati nonsalanta si lipsa de ingrijorare cu care unii parinti trateaza confuzia sexuala a copiilor lor. Este tipica in special la familiile libertine, neconformiste, netraditionale. Este tipica in caminele amestecate si rezultate din casatorii multiple, ori experimentarea cu orientari sexuale multiple. Dar situatia aceasta nu e limitata doar la Statele Unite. Europa are si ea un numar crescind de copii si adolescenti “neconformisti” din punct de vedere sexual. In Europa, fenomenul acesta pare a fi mai pronuntat in Danemarca unde multi baieti tineri au trasaturi marcante feminine – s-au feminizat. Acolo “gender nonconformity” (neconformitatea de gen) e privita ca ceva “cool” si vrednic de imitat. Intrebam insa, in timp, unde va ajunge o astfel de societate? Si aceasta anomalie face parte din “valorile europene”? Trebuie acceptata? Tolerata?